Dezvoltarea competențelor prin formare profesională continuă

[Maria Sandor]

În contextul transformărilor profunde ale pieței muncii – de la digitalizare și automatizare, la migrația forței de muncă și creșterea cerințelor de competențe – formarea profesională continuă devine o prioritate strategică pentru incluziunea socio-economică a persoanelor vulnerabile. Întreprinderile sociale, prin misiunea lor dublă – economică și socială – au un rol esențial în sprijinirea celor cu educație redusă pentru a dobândi competențele necesare unei integrări durabile în muncă.

Această dezbatere propune o reflecție comună asupra a trei direcții-cheie:

Cum identificăm în mod eficient nevoile de formare profesională ale persoanelor cu educație redusă, în special în comunitățile marginalizate?

Ce tipuri de parteneriate public-private pot susține cu adevărat dezvoltarea de programe accesibile, relevante și sustenabile de formare continuă?

Care sunt modelele de succes – locale sau internaționale – care pot fi adaptate pentru a răspunde dinamicii actuale a pieței muncii și pot inspira întreprinderile sociale să devină actori-cheie în acest proces?

Prin această discuție, ne propunem să aducem în prim-plan soluții concrete, colaborări posibile și bune practici care pot transforma formarea profesională dintr-un proces izolat într-un mecanism integrat de incluziune și dezvoltare locală.

Invităm toți participanții să contribuie activ la următoarele teme de dezbatere:

🔹 Ce rol pot juca întreprinderile sociale în identificarea nevoilor reale de formare ale persoanelor vulnerabile?

🔹 Cum construim parteneriate public-private durabile care susțin formarea profesională continuă?

🔹 Cum măsurăm impactul real al formării – în competențe utile și oportunități concrete de angajare?

🔹 Pot întreprinderile sociale deveni furnizori de formare și ocupare în același timp?

🔹 Cum putem introduce competențele digitale de bază în rândul celor cu educație scăzută?

🔹 Este necesară certificarea competențelor informale? Cum o facem accesibilă?

🔹 Cum putem facilita accesul întreprinderilor sociale la fonduri europene dedicate formării profesionale?

Este momentul ca întreprinderile sociale să devină catalizatori ai schimbării, oferind nu doar locuri de muncă, ci și trasee concrete de învățare, dezvoltare și demnitate pentru cei care altfel ar rămâne în afara circuitului economic

[Daniela Crisan]

Da. Din perspectiva Asociației Umbrela, întreprinderile sociale nu doar că pot, ci trebuie să devină spații în care formarea profesională și ocuparea se întrepătrund – mai ales când beneficiarii vizați sunt tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului și se confruntă cu multiple vulnerabilități sociale, educaționale și emoționale.

Asociația Umbrela desfășoară activitate economică în domeniul spălării și curățării articolelor textile (cod CAEN 9605), iar în același timp este furnizor autorizat de formare profesională pe acest segment. Astfel, organizația oferă:cursuri certificate în domenii conexe activității economice (ex: operator spălătorie, lucrător în curățenie),stagii de practică integrate în activitatea curentă,locuri de muncă adaptate pentru tineri aflați în risc de excluziune socială. Conștienți că un singur domeniu de formare nu este suficient pentru a acoperi diversitatea nevoilor și abilităților tinerilor, căutăm constant parteneriate cu alți furnizori de formare profesională, în special în domenii precum:horeca (ospătar, bucătar, lucrător în alimentație),
construcții (zidar, instalator),
îngrijire personală (frizer-coafor, îngrijitor persoane),
IT și competențe digitale de bază.
Prin aceste colaborări, urmărim să oferim opțiuni flexibile de recalificare, astfel încât fiecare tânăr să poată găsi un domeniu potrivit, în funcție de aptitudini și interes.

[Diana Culic]

In cadrul Asociației Centrul de Excelență în Învățământul Profesional Dual, credem că formarea profesională este cu adevărat valoroasă doar dacă se traduce în competențe aplicabile în practică și în șanse reale de angajare pentru participanți, mai ales în comunitățile rurale sau defavorizate.

Pentru a măsura impactul real al formării, folosim o abordare integrată, bazată pe trei dimensiuni esențiale:
1. Calitatea și aplicabilitatea competențelor dobândite
Ne concentrăm pe formarea în meserii cerute pe piața muncii, iar competențele sunt verificate: prin evaluări practice, desfășurate în condiții similare celor de muncă reală; prin feedback de la angajatori parteneri privind pregătirea absolvenților; prin corelarea rezultatelor cu standardele ocupaționale actualizate.
Scopul este ca fiecare participant să plece cu abilități concrete, nu doar cu o diplomă.
2 Rata de inserție profesională și menținerea în câmpul muncii
Urmărim traseul participanților după finalizarea formării:
Ce procent dintre ei se angajează în domeniul calificat?
Cât timp le ia să își găsească un loc de muncă?
Rămân pe piața muncii sau se reîntorc în șomaj?
Aceste informații sunt colectate prin chestionare post-curs, apeluri de urmărire și colaborări directe cu angajatorii locali.
3. Parteneriate locale care facilitează angajarea
Impactul formării este strâns legat de conectarea educației cu piața muncii. De aceea, lucrăm activ pentru a:crea punți directe între formare și angajatori;dezvolta stagii de practică cu companii locale;
oferi consiliere pentru orientare profesională și adaptare la locul de muncă.
Prin parteneriate public-private și colaborări cu autoritățile locale, urmărim nu doar instruirea, ci și integrarea sustenabilă a participanților în viața profesională.
Pentru noi, impactul real al formării nu se măsoară doar în cifre sau certificate, ci în autonomie câștigată, meserii învățate cu rost și vieți schimbate prin muncă decentă. Prin modelul nostru, urmărim să conectăm educația cu realitatea economică locală, creând un ecosistem funcțional în jurul fiecărui cursant.

[Author]

Posts